Theresia Gruber, tlameda anda Tresl da Ulëta, ti à lascià al Museum Gherdëina na culezion de figures de tieracueta y ceramiches. La fova la muta de doi artisć y nstëssa educadëura d'ert y se à dat ju duta la vita cun materiai defrënc. Bele ti prim ani 1930 se àla dedicà al lingaz ladin. Tl 1970, tl'età de bele 73 ani, àla metù su a Belém tl Brasil na scola de ceramica.
Dl 1920 à la firma ANRI purtà sun l marcià la figures de dodesc carateres de Charles Dickens. Chëstes fova pensedes per na tlientela nueva y univa danter l auter vendudes ti USA. La trëi pitla statues tla culezion dl Museum Gherdëina reprejentea l netadëur de stivei Sam Weller y i doi borghesc dala ududes strëntes Mr. Pickwick y Mr. Pecksniff. L pudëssa se traté de modiei da ziplé do n seria.
La figura zipleda tl lën da pëires de n pitl malan che se la rij da maladët à n ceston sun l spinel te chël che n pudova mëter la zigaretes. La pitla scultura ie dl scultëur Franz Insam de Cësanueva de Santa Cristina, che ova crià ti ani 1870 na lingia de ogec bënului te duta la Monarchia austro-ungarica - danter chisc nia mé figures liedes al cunsum de tabach ma nce spacacuces.
L ciaval cun ciavalier da lesures de lën de cucia, dà ju cun na paiza scura, dla berstot de Josef Insam da Cësanueva te Santa Cristina ie metù adum da 104 pec singuli. La figures da lesures (popes, figures academiches, manduchei) univa turnei nchin a na mesura de 201 cm. Tres si lesures a codla pudovi tò ite truepa pusizions dl corp, les fova pensedes per pitëures, scoles y academies.
La gialines che pëca mostra che la produzion artejanela fej ora l valor y l'atrazion dla chiena. Ma cun la produzion de roba da fé damat tla forma de chiena a bon marcià se à i priejes per juesc de lën fac a man tl 19ejim secul tan arbassà che i produtëures de Gherdëina ie tumei tla puertà. Nce perchël se ai, cun la fundazion dla Scola d'ert dal 1870 inant, reurganisà cunzentran si produzion bel plan plu sun l'ert dl ziplé figures y sanc y articuli de lecurdanza.
L cruzefis uriginel de Sëurasas cun l Crist de mesura sëuranaturela ie di doi scultëures jëuni Vinzenz Peristi y Batista Walpoth. I l'ova ziplà tl 1932 tl lën de zirm y diretamënter sun Sëurasas. Cie che dà tl uedl ie la laurazion dramatica de Gejù cun si corp marterjà y l mus abramì dal duel. Peristi ie tumà tla Segonda viera mundiela, Walpoth fova bele mort dant te n nzidënt a jì a ciacia. Dal 1959 iel sun Sëurasas na copia dl Crist uriginel che ie ncuei da udëi tl Museum de Gherdëina.
Chësc cristal singul de analcim da na forma perfeta abinà tl ruf de Iender sota l Zemmerloch ie n pez rer. Tlo an abinà dan l 1900 nce cristai de datolit, ma pervia di truep culesziunisć y scienziac che ie jic iló a sasc ne ie tla luegia d’abineda ncueicundì restà plu nia. Tl raion dla Mont de Sëuc danter i ruves de Iender y Ciapit tl vest iel truepa lueges d’abineda de minerei mpurtantes y cunesciudes per si minerei ora dl sas vulcanich dla Trias (Ladinum).
La scultura de ghips de Santa Filomena cun la palma da martira, scurieda, ancora y sëites ie unida fata dal scultëur Dominik Mahlknecht. Nasciù n l ann 1793 sal luech da Rainel via n Sureghes iel emigrà cun 16 ani a Paris ulache l ie sta bon de deventé scultëur dla chëurt dl rë. L uriginel dla scultura ie tla dlieja Saint-Germain l'Auxeerrois de Paris, na copia sun la plaza dan l chemun a Santa Cristina, fata do al model de ghips uriginel tl Museum Gherdëina.
Chësc mesc a pèr frabicà n pert tl rone à n nujel uriginel che va de reviers al '400. La frabica d'abitazion da ncuei ie bonamënter unida frabicheda ora al scumenciamënt dl 20ejim secul. Tl mesc dla familia de Joseph Insam univel per generazions fat popes, ciavei y figures dla cripl muvibles particuleres de lën turnà che univa espurtedes te duta l'Europa. Ntan la doi vieres ie la produzion unida amplieda a proteses ortopediches per mans y piesc per saudëies splaiei.
La frabica nueva dla Villa ANRI dl 1925, che ie ncuei sota defendura dla Sëurantendënza per i Bëns culturei, univa nuzeda da Anton Rifesser coche sënta dla firma dal medemo inuem metuda su dl 1921. Perchël iel unì njinià ite tlo locai per la berstots, i ufizies, l magasin, l mpacamënt y la mostres. I prudoc dla firma ANRI univa vendui nchin ti USA. Te si miëur ani dajova la firma da lëur a nchin 230 cunlauranc y cunlaurantes. Dl 1952 ie la produzion unida spusteda te n salamënt sun Plan da Tieja y tl 2021 iela unida stluta.