L svilup de Gherdëina se lascia usservé tres l ejëmpl dla ustaria dl Baga, ncuei “Hotel Gardena - Grödnerhof”. L scultëur Ferdinand Perathoner (dl Baga) ova lascià frabiché n l ann 1911 sun n pra dl luech da Vidalonch na villa cun na berstot, doi ani do iel ruvà leprò n café per seniëures dl’aristocrazia.

Ti prim ani 1920 à la familia Demetz-Bernardi cumprà la cësa y plu tert nce l nsci tlamà “Schattenheim” iló daujin. La doi frabiches ie unides cunliedes: da n albierch storich iel cun i ani deventà n hotel a cin stëiles Relais & Châteaux.

La furnadoia da Urtijëi sun la Mont de Sëuc ie stata la prima sun chësta mont. Dal 1935 pudovela mené su te doi cabines de lën da 15 a 16 persones te sies menuc. A chësta moda àla praticamënter crià la fundamënta per n turism da d’inviern modern, per chël che l ie pona unì fat su mo d’autri lifc dai schi sun la Mont de Sëuc y sun i ronesc de Ronc y Vidalonch.

Tl 1968 ie la furnadoia unida restrutureda n prim iede, tl 1999 iel pona unì fat l mplant portamont da ncuei. L à na capazità de 2200 schiadëures al’ëura.

L gran taier de mauta cueta dlasà ie zerilà cun la reprejentazion de n'eguia dopla depënta a "ngobe", n sëni dla crëusc y la data 1828. L ëur dedite ie oradechël mo decurà da elemënc cuncei via te cërtli cunzentrics. Massaria de ceramica fova tipica per l Tirol, chësc taier vën dal vedl luech de Rescion via n Sureghes.

La majon da durmì ie unida frabicheda pro pra l luech da paur Bierjun de Sureghes, che ie urmei unì zarà ju defin. Permò analises cun raies-UV à descurì l sucrët: l ie unit a lum dessënies fac cun sanghin de szenes dla pascion de Gejù, dla ciampana che vën trata su tl ciampanil dla dlieja da Bula y de na ciacia ala lores. I dessënies fac cun l sanghin ie na testemunianza rera dla religiosità tla vita di paures dan l 1500. N patron dl mesc fova tl 17ejim secul prevost dla dlieja da Bula che ie dedicheda a San Lenert. 

Chisc cristai de cabasit de strutura fina sun piera vulcanica vën dala luegia Planruf tl Strënt de Bula nia dalonc dal luech de Bula. Do chësc luech ie nce numinà l minerel puflerit, na varietà dl stilbit cun formes blances-ghieles y da gotes, dedora bela lizies y lucëntes y dedite da na strutura cristalina a raies.

I cristai de analcim che vën dant danter la laves dla Mont de Sëuc ie cunescui ora per dut l mond. Chësc bel gran pez de Fram, la luegia cunesciuda per tudësch coche “Frommer Lahn“, che va ju de viers de Sëuc, à tamez ala fuieies de apofilit n cristal singul rosa-blanch de analcim. Chësc gran pez abinà n l ann 1966 te na ciaverna fova massa pesoch da purté ju te n flucion, nsci che si scuvridëur Alfons Moroder de Doss ova abù de bujën aiut a l purté da mont ju.

L geode mpresciunënt cun cuarz vërt ie unì giatà su per la Peles dl Dialer (Dialer Bohlen) danter Sasplat y Pizes de Tiera Cuecena. Chësc raion ie cunesciù per si geodes cun gran varietà de cuarc da culëures. L geode se forma canche soluzions fierses y gas se cristalisea ora tla butles uetes dla culedes de lava te uni sort de minerei.

L geode dl Dialer, taià tamez ora y lizià, ie mplenì ora defin cun cërtli cunzentrics da culëur de agata y ie un di plu biei de si sort. I geodesc vën mé dant tla laves da butles (pillows), coche les se à furmà sun la Mont de Sëuc dan 237-235 milions de ani te eruzions vulcaniches sun l fonz dl mer. Suvënz possen tlupé su i geodesc cun la mans, te d’autri caji iel de bujën de i destaché dal sas cun massaria aldò.

I cristai de calzit de chësc pez dl Molignon se à sentà sëura sun de pitli cristai de dolomit che stiza.L calzit sun l dolomit se forma suvënz ntan l ndurimënt de sedimënc, dantaldut tres la dolomitisazion de sedimënc de ciauc. Soluzions che cuntën magnesium remplazea l calzium tl carbonat de calzium cun magnesium y nsci vëniel a se l dé dolomit. Chësc à n mënder volum che la ciauc y nsci se portel pro lercs uetes dala formes ireguleres che ie stafunedes ora cun dolomit y cristai de calzit. N ejëmpl cunesciù ie l chëul dl Molignon cun cristai de calzit de na lunghëza de nchin 50 cm.

Chësc geode rot ju te doi toc, de n'autëza de 23 cm, cun cuarz sfumià, calzit y geotit ie unit abinà su per Ia mont n pert scialdi da sasc de Gardejea – Curasòa y ie n ejëmpl straurdiner di minerei de pruvenienza vulcanica dla Mont de Sëuc.

N tel bel geode se à furmà dan 237-235 milions de ani, canche culedes de lava riches de butles dal sot dla tiera à curì l fonz dl mer.