Chësta plata de mauta cueta ie decureda plasticamënter cun na reprejentazion figurela de musiconc. L oget ie rie da nterpreté y tlassifiché stilisticamënter sibe per cie che reverda l cuntenut y senificat dla reprejentazion che nce si funzion uriginela. L repert vën dal luech da Stufan, ma la zircustanzes prezises dl'abineda ne ie nia cunesciudes y perchël ne ie nce la datazion aldò dla termoluminiszënza nia segura, bonamënter danter l 13ejim y l scumenciamënt dl 15ejim secul. 

L cumples de reperc cunesciù dl tëmp dl fier de Col de Flam cuntën, ora che na lingia de ermes y massaria, nce ogec defrënc de urnamënt persunel che ie unic depusitei ritualmënter. Dlongia braciulëc de bront, varëtes y na pierla de scipa iel danter chisc reperc truepa fibules de bront y fier per l guant. Aldò de si formes y de coche les ie zeriledes vënieles datedes tl tëmp danter l 400 y l 15 dan G.C.

Chësta fibula de bront dala costruzion de n archët de balest, che se à mantenì bela ntiera, ie unida giateda per cajo japé dla Piza de Tiera Cuecena. Sun l balest iela decureda cun ntaies paralei y la fina via cun n buton de urnamënt. Tl'antichità univa la fibules adurvedes per fissé l guant y les fova la precursores dla prosces y di butons. Les vën partides su te truepa sortes carateristiches aldò de cultures y tëmps defrënc. N valgunes ie mé feminiles, n valgunes ie maschiles.

Chësc framënt de n'odla de bront an giatà a Solaion. N la adurvova per tenì adum dantaldut l guant dl'ëiles y la vën rateda na precursora dla fibules. La odles per l guant univa ënghe purtedes coche belijia y fova na ndicazion dla posizion soziela dl'ëila che la purtova. Les fova sometudes ala moda y se defrenzieia per si forma y decurazions che nes les lascia daté.