Chësta erma de defendura, ma nce n strumënt per la ciacia, ie caraterisida da na laurazion fina y urnamënc. La ie dateda tl tëmp dl bront mesan. Straurdiner iel che la ie unida giateda sun l Troi Paian, n troi preistorich alauta, al'autëza de Balest sëura Sacun. N basa a si carateristiches pudëssa chësc repert vester stat na ufierta votiva de na persunalità de na tlassa auta.

La pizes dla sëites ie testemunianzes che tl tëmp dl bront mesan univel mo jit a ciacia alauta tla montes. Chësta doi pizes de sëita abinedes pra l Lech Sant sun Mastlé ie cun d'autri reperc na indicazion dla mpurtanza dl sit coche luegia de cult y de sacrifize. Tl inuem "Lech Sant" y tla lijënda dla capela arsida tl lech vivel nchin a ncuei inant l lecord di culc de sacrifize precristians ti luesc alauta.

Framënc, o flistres, de de plu buchei "tlassics" de Laugen (denuminazion aldò dla luegia de abineda dlongia Persenon) ie unic giatei sun la colm dl Burgstall a 2400-2500 m sëura l livel dl mer. I vën nterpretei sciche cuntenidëures per buandes per rituai de sacrifize che ie unic batui ntoc aposta ntan i ac de cult. La flistres de ceramica dla fin dl tëmp dl bront ie pert dl cumples de reperc dla planadura auta dl Scilier che vën cunscidreda na luegia de sacrifize rituela.

De gran cuntenidëures de ceramica univa adurvei tl'abitazions preistoriches per tenì su maiadives. Chësta flistres de ceramica grovia ie decuredes cun urnamënc ntëurvia, n pert lizies y n pert cun ntaies. I reperc vën dal Rabanserhof a San Piere pra Laion, l zënter de dlieja uriginel de Gherdëina. Les ie unides a lum canche n à giavà ora na cësa dl tëmp dl bront mesan (1500-1350 dan G.C.).

I framënc de de plu buchei tlassics dla cultura de Laugen dla fin dl tëmp dl bront ie unic purtëi a lum a nord-vest dla stazion a mont de Resciesa. I buchei ie caraterisei da doi baruies sun la pert da jeté ora y i à n mane gros a forma de vëta. La scienza muessa mo tlarì sce chisc reperc à da n fé cun na luegia de cult alauta o cun n medel de pastri dl tëmp dl bront vardù ju .

Chësc framënt de n'odla de bront an giatà a Solaion. N la adurvova per tenì adum dantaldut l guant dl'ëiles y la vën rateda na precursora dla fibules. La odles per l guant univa ënghe purtedes coche belijia y fova na ndicazion dla posizion soziela dl'ëila che la purtova. Les fova sometudes ala moda y se defrenzieia per si forma y decurazions che nes les lascia daté.