La sëites de balesć, realisedes te formes defrëntes, fova ermes de defendura o de atach scialdi nuzedes tl Medieve tardif y ënghe perchël les giaten do la rata suvënz daujin a ciastiei. Chësta trëi sëites de fier dl Medieve tardif an abinà danter i sedims dl Ciastel de Val.

Na piza de na sëita de fier de n balest (14ejim-15ejim secul) ie unida scuvierta per cajo sun Mont de Sëuc dlongia Kompatsch. Chësta sort de ermes medieveles d'atach y de defendura vën de solit abinedes dlongia ciastiei.

N curtel de fier roman ie unì scuviert per cajo dlongia l Ciastel de Gherdëina (Fischburg). L cë de massaria o l'erma ie bonamënter unit perdù tl bosch. Per i Romans ne semea Gherdëina nia vester stata n raion de nteres particuler, no a livel geografich coche via de comunicazion y no dal pont de ududa dl'atività de nridlamënt.

Na munëida romana de bront (sesterz) cun n retrat de Gordianus III, che ie deventà mperadëur cun mé 13 ani y che univa perchël tlamà l "mperadëur bambin", ie unida abineda sun l Troi dla Posta, l "Poststeig", danter San Piere y Urtijëi. L se trata de n repert sporadich che ne ie nia saurì da nterpreté. La munëida pudëssa vester unida perduda o depusiteda sun l ëur dl troi coche ufiera votiva.

N tesor de scioldi cun belau mez chilo de munëides romanes ie unì giavà ite y scundù puech do l ann 326, tl'età costantiniana, te tëmps de melsegurëza. Giatà l à doi lauranc danter i sasc de n mur a sëch canche n à fat i giavamënc per la fundamëntes dl Eurotel sun Mont de Sëuc. Dl tesor uriginel se à mé mantenì nuef munëides; l rest ie jit perdù.

Tla luegia de cult y sacrifize dl tëmp dl fier sun Col de Flam iel tl 1848 unì giatà truep pec de belijia, ermes de fier y cëves de massaria depusitei ritualmënter. Pra l'ultima grupa toca nce i manarins, la zapes y i curtiei y n valgun pec de massaria per lauré l lën coche l boter (scarpel). Na zapa de fier à na scritura sun si mane.

A pué n ciamp de Col de Flam Dessot iel tl 1848 unì a lum n gran cumplés de reperc de ermes y massaria de fier, coche nce de fibules y belijies de fier y bront. I reperc dl tëmp danter l sesto y l segondo secul dan G.C. vën n pert da  supeltures de brujeda y n pert ieles liedes a na luegia de sacrifize de brujeda. 

La pert zentrela gomba de mitel de n scude de lën dl tëmp dl fier tardif (6.-2. secul dan G.C.) ie unida abineda sun Col de Flam. La univa adurveda per prutejé l puni de chiche teniva l scude y ie fata defin aldò dl'ert da fever celtica. L repert possa vester na testemunianza dla presënza de cumbatënc celtics o che l univa tlo fat do ermes galiches. La pert de lën dl scude ne se à nia mantenì.

Chësta erma de defendura, ma nce n strumënt per la ciacia, ie caraterisida da na laurazion fina y urnamënc. La ie dateda tl tëmp dl bront mesan. Straurdiner iel che la ie unida giateda sun l Troi Paian, n troi preistorich alauta, al'autëza de Balest sëura Sacun. N basa a si carateristiches pudëssa chësc repert vester stat na ufierta votiva de na persunalità de na tlassa auta.

La pizes dla sëites ie testemunianzes che tl tëmp dl bront mesan univel mo jit a ciacia alauta tla montes. Chësta doi pizes de sëita abinedes pra l Lech Sant sun Mastlé ie cun d'autri reperc na indicazion dla mpurtanza dl sit coche luegia de cult y de sacrifize. Tl inuem "Lech Sant" y tla lijënda dla capela arsida tl lech vivel nchin a ncuei inant l lecord di culc de sacrifize precristians ti luesc alauta.